Profitul Agricol / Revista Ferma / 20 iulie 2011
"Cand doctorul investigheaza
Prin analize, evident,
E fiindcă boala evoluează
În funcţie de pacient.”
Cresterea productiei agricole reprezinta principala preocupare a oricarui fermier orientat catre performanta.
Din acest motiv, pe plan mondial se investesc sume uriaşe pentru obţinerea unor noi soiuri şi hibrizi cu potenţial productiv deosebit sau cu anumite caracteristici impuse de direcţia de utilizare a produsului agricol.
Fabricantii de tractoare si echipamente pentru agricultura au ajuns la un nivel de sofisticare deosebit, atfel ca in fiecare an apar posibilitati diverse de mecanizare.
Producătorii de îngrăşăminte sunt din ce în ce mai specializaţi, pentru a asigura un randament de utilizare a nutrienţilor din ce în ce mai ridicat, în condiţiile reducerii impactului negativ asupra mediului.
Cresterea agentilor daunatori presupune utilizatea unor produse cu impact foarte scazut asupra mediului si operatorilor, dar mentinerea sau imbunatatirea starii de sanatate a culturilor impune alegerea celor adecvate pentru scopul propus.
Toate aspectele enumerate anterior, precum şi diversitatea condiţiilor edafo – climatice din diverse areale, incubă pentru orice cultură agricolă dintr-o anumită fermă un nivel complex de decizie tehnologică, în paralel cu flexibilitatea necesară.
Luând în discuţie cultura de rapiţă, care în ultimii ani a căpătat o importanţă deosebită şi în ţara noastră, atât pentru certitudinea valorificării produsului agricol rapid şi plata imediată cât şi pentru profitabilitatea culturii, putem arăta că nevoia de flexibilitate este obligatorie.
Să exemplificăm:
a) Pentru a evita infestările cu boli, pentru refacerea activităţii microbiologice utile din sol şi alte considerente, se recomandă revenirea pe acelaşi teren după 4-5 ani. Trebuie însă menţionat că pe terenuri nisipoase şi după culturi în care au fost controlate foarte bine bolile specifice, se poate reveni şi după 2 ani. Trebuie evitată succesiunea rapiţei cu plante de cultură care au boli comune şi consumuri nutritive asemănătoare, precum floarea-soarelui, şofrănel şi altele.
b) În alegerea soiurilor sau hibrizilor, trebuie să avem în vedere pe lângă potenţialul productiv, nivelul de rezistenţă la factori de stres ca: temperaturi scăzute în timpul iernii, atacurile de boli, rezistenţa la secetă, gradul de ramificare sau înălţimea de ramificare etc.
c) Pregătirea solului pentru cultura rapiţei reprezintă o cheie, dar şi aceasta se face diferenţiat în funcţie de tipul de sol pe care lucrăm. Astfel un sistem „minimum tillage” se poate aplica pe solurile mijlocii şi uşoare şi mai puţin pe solurile grele, unde afânarea adâncă şi asigurarea pătrunderii rădăcinilor pe adâncime este strict necesară.
Într-un teren pregătit din timp, tasarea solului nu este de obicei necesară după semănat. Trebuie să menţionăm însă că în situaţia terenului pregătit chiar înainte de semănat, se impune tasarea solului înaintea semănatului, prin tăvălugire.
d) Aplicarea pesticidelor din toamna se impune diferentiat, astfel:
- erbicide pentru combaterea buruienilor daca acestea nu au fost combatute pe miriste;
- erbicide pentru combaterea samulastrei de cereale, daca a ramas suficienta samanta in sol;
- insecticidele pentru combaterea daunatorilor aparuti in cultura vor fi acelea care iau in calcul speciile aparute, pentru a asigura inlaturarea lor corespunzatoare;
- aplicarea fungicidelor si regulatorilor de crestere se face in functie de evolutia culturii si bolilor;
- pentru acoperirea deficientelor curente de micro elemente sau oligoelemente se pot aplica fertilizanti de sol si foliari specifici;
e) Verigile tehnologice din primavara trebuie sa aiba in vedere faptul ca plantele de rapita trebuie sa ramifice cat mai aproape de suprafata solului pentru a avea o coacere cat mai uniforma a silicvelor.
Aplicarea ingrasamnintelor si pesticidelor se va face avand in vedere cateva aspecte esentiale:
- prevenirea (in principal) a atacurilor de boli si daunatori si nu combaterea lor dupa ce s-au instalat;
- acoperirea deficientelor nutritive; atentie la oligelemente si microelemnete esentiale pentru o productie performanta de rapita, precum: sulf, magneziu, mangan, bor, care in Romania se intalnesc in peste 70% din suprafete;
- protejarea si stimularea speciilor folositoare si mai ales a albinelor.
Astpectele diferite ale tehnologiei pentru aceeasi cultura, acelasi loc, in ani diferiti, cu echipamente diferite si mai ales cu evolutie climatica greu de prevazut, presupune intotdeauna abordarea flexibila a tehnologiei ce poate fi facuta doar de profesionisti.
Caci trebuie sa ne amintim ca:
"In viata ne visam o cale
Usoara, lata, foarte mare,
Dar multe lucruri duc la vale
Si-atunci urcam pe o carare!
Agale!"
Ioan ENOIU
NATUREVO SRL